Legatoria de arta

      O carte legata artistic capata valoarea unei lucrari plastice si poate fi expusa în colectii de arta sau expozitii. Pentru cartile editate cu caracter special, editii comemo – rative, opere complete, ilustratii, se foloseste legatoria in piele. De asemenea, aceasta se executa si la legarea documentelor istorice, diplomelor, scrisorilor cu valoare documentarã, albumelor, cataloagelor etc. Legaturile de arta se executa in piele obisnuita, in pergament, in catifea sau în diferite materiale textile speciale, la care se pot aplica separat ornamente din metal. Pentru aceasta, avem nevoie de unelte specifice legatoriei de arta. Ele ne ajuta la anumite operatii, cum ar fi: poleitul cu foita de aur, modelarea pielii (pieloplastie) pentru confectionat scoarte, încrustarea, auritul taieturii (goldanit). Dintre aceste unelte speciale mentionãm: – cutitul pentru taiat foita de aur, are o lama taioasa pe ambele muchii si varful rotunjit. Se foloseste la scoaterea foitei de aur din „carticica”  si la taierea si marunairea acesteia; – perna pentru taierea aurului este o bucata de piele întinsa cu fata pe o scandurica dreptunghiulara usor bombata; suprafata pielii este bine frecata cu praf de creta, pentru ca foita de aur sa nu se prinda de ea; in general, perna este montata pe un mic dulapior (scrin) cu sertare, în care se pastreaza creta, carpa de sters praful de aur, pamatuful de pudrat etc. – cadrul de aplicat aurul se compune din doua scandurele de 10 cm lungime si 4 cm ltime prinse la una din laturile mari cu balamale stranse cu un arc, care tine distanta intre ele, dupa nevoie, cu ajutorul  unui surub; scandurelele sunt decupate la una din extremitati iar prin cele doua degajari trec peste margini doua fire de nailon (sau fire de par de cal) cu care se ridica aurul  de pe perna si se transporta piatra pentru lustruit este o altã piesã importanta in legãtoria de arta; ea este confectionata din fildes agat, onix sau os, de forma unei lopetele; se foloseste la lustruirea ænitului dupa aplicarea snitului; – sipcile de poleit (slips) servesc la aplicarea aurului pe foile cartii; au forma unor prisme triunghiulare de lungimi diferite (10-20 cm, care se pun la capete si 15-25 cm, care se pun in fata); cand se strange cartea in presa, sipcile se aseaza intre scandura si carte;    – cutitul de netezit (tiglin) este o lama din otel de forma parabolica, taioasã de jur împrejur, montata intr-un maner de lemn, cu care se curata si se netezesc foile carailor când se poleiesc (snitul); – stampile de mana pentru decorarea (ornamentarea) scoartelor; sunt confectionate din alama, prinse cu un maner de lemn si gravate la extremitate in pozitiv, atunci cand se preseaza cu ele in adanc si in negativ, cand se preseaza in relief; gravurile pot avea diverse motive (florale, geometrice etc.).